La patinoar

Dupa o tentativa esuata lamentabil de a ma da pe role, acum multi ani, si probabil uitand de damage-ul pe care l-am facut atunci, cand pentru a ma sustine pe role eram agatat de o bolta cu vita de vie care a iesit cam sifonata din confruntare, astazi am facut cunostinta cu patinele pe gheata.
Damage-ul de data asta nu a fost foarte mare. Mediul inconjurator nu a fost afectat. Decat vizual poate de acrobatiile si de incercarile mele disperate de a sta in doua. Cu ocazia asta am descoperit ca atractia gravitationala e mult mai puternica atunci cand la mijloc intervine si apa in stare solida. Mai precis am descoperit asta de vreo 3 ori, cand cand fundul meu a luat contact cu gheata. Dezavantajul meu ca in zona aia nu prea am nimic care sa amortizeze caderea. Sau caderile.
Tot timpul cat incercam sa ma dau pe gheata m-am gandit la Bambi. Sarmana caprioara. Cred ca abia acum am ajuns sa inteleg cat de greu ii era sa se tina pe picioare. Dar ea macar avea patru.
Destul de nasol cand sunt o gramada de incepatori. In momentul cand o vezi pe una cum cade in fund in fata ta si vezi cum te apropii in viteza si iti si imaginezi impactul si tu aterizand in freza, te simti ca in Dacie cand calci frana talpa si tot vezi numarul celui din fata in zoom continuu.
So, in afara de faptul ca eu si patinajul nu am reusit sa ajungem la o intelegere, porcariile de patine inchiriate mi-au facut bataturi de cat de penale erau, imbulzeala era maxima si mie imi plac gloatele, asa ca dupa jumatate de ora de sport extrem (pentru mine) si de invartit in cerc in apropierea gardului (ca sa am de ce sa ma tin la nevoie) am renunat cu demnitate (dupa 3 cazaturi in fund).
Cred ca o sa mai dureze ceva timp pana o sa ajung sa repet experienta. Ceva timp tinzand spre never.